di GIANINA ANDREI- Il 24 giugno è ora contrassegnato come Giornata universale di Ia. Nel 2012, la comunità La blusa roumaine ha creato e proposto la Giornata Universale di Ia, il 24 giugno 2013, insieme alla festa di Sânzienele e San Giovanni d’estate. L’evento è stato un vero successo, celebrato regolarmente in Romania in oltre 120 località e nel mondo in oltre 60 paesi.
La Giornata della IA, tradizionale camicetta romena, un simbolo internazionale della cultura romena e un pezzo emblematico del costume popolare nazionale romeno.
La parola ie, attribuita alla tradizionale camicia dell’abito romeno, deriva dal latino Tunicae lineae, che significa tunica sottile, indossata direttamente sulla pelle.
Secondo una ricerca condotta dagli storici, le insegne della cultura Cucuteni ricordano la tradizionale interpretazione romena. Le loro conclusioni attribuivano l’uso di questo indumento, per la prima volta, da parte dei Cucuteni, i membri di questa civiltà erano famosi in attività di artigianato domestico come la tessitura e la ceramica.
Ia è infatti una camicia da festa, realizzata in panno bianco, cotone, lino o borangico, adornata con vari ricami, in un’armonia cromatica e ornamentale che costituisce l’unicità del costume popolare rumeno. La tecnica di decorazione è stata tramandata di generazione in generazione. I motivi sono stilizzati, geometrici o ispirati alla natura. Troviamo simboli profondi, delineati in modo bello e unico, elementi che parlano della divinità, ma anche del meraviglioso legame tra l’uomo e la natura, del sole e delle stelle, della terra e dei fiori, delle fasi dell’esistenza umana o delle fasi dell’esistenza di un intero popolo.
Sin dai tempi antichi, le persone indossavano abiti ricamati con simboli che avevano significati importanti per loro. Allo stesso tempo sono state differenziate le aree geografiche di provenienza, le preoccupazioni della persona, lo stato sociale, lo stato civile, ecc. Ricamati sul viso, sulla schiena o sulle maniche, questi simboli avvolgono in modo protettivo chi li indossa, allontanando il male e la sfortuna.
Tra i simboli spesso utilizzati troviamo la spirale e la spirale destra, la croce, il sole, le corna del cervo, le linee rette, le doppie linee rette, le linee rettangolari, le linee ondulate, l’albero o i rami, ciascuno di essi avente significati diversi.
Simboli sulla ia rumena: spirale e croce. La spirale rappresenta l’eternità, lo scorrere del tempo, segno universale della sua vita e permanenza, dell’energia. Questo simbolo è stato utilizzato sin 
dalla cultura Cucuteni. La fonte della vita è resa attraverso la spirale, simbolo di fertilità. Può anche essere un doppio segno, maschile-femminile, scuro-luce, ecc. La croce rappresenta la fede dell’uomo in Dio, lo stesso taglio che fai ha la forma della croce.
Le rette orizzontali suggeriscono la morte, l’interruzione di una fase della vita umana, mentre le rette verticali, la vita, ecc..
Le camicie romene sono invariabilmente costruite sulla base di tre strutture principali: la camicia dei Carpazi – le cui parti componenti sono raccolte intorno al collo su un nastro o una corda, la camicia dritta, con la parte anteriore e posteriore in un unico pezzo e tagliata al collo e, ultimo ma non meno importante, l’eccezione, la camicia a quadri e la bocca quadrata influenzati dalle popolazioni tedesche e ungheresi che transitavano per il nord e nord-ovest del paese (Satu Mare, Oaş, Maramureş, Bistriţa Năsăud).
Le camicie avevano “giunture” ben consolidate: erano per il lavoro o la domenica (per andare in chiesa), per le grandi feste (Pasqua, Natale, Santa Maria), per il battesimo, il matrimonio o la sepoltura, per una sposa, per un giovane donna, moglie, figli, adulti, anziani o vedove. La principale differenziazione era in linea di principio costituita dallo status di colui che doveva indossarla.
I fili con cui vengono realizzati i ricami sono: arnica, gradualmente sostituita da mouline, seta non ritorta e ibrisimim, cotone, cotone perlato, seta vegetale, lana, orpelli e fili d’oro o d’argento. Il filo d’oro e d’argento non è molto vecchio e le farfalle sono più recenti. Le farfalle, un materiale lucido, sono state assemblate con perline per separare alcune aree di ricamo da altre.
I colori più utilizzati sono il rosso, il viola, il giallo limone, l’arancione, il verde, il nero, meno spesso il blu, il bianco, il marrone. Il filo veniva tinto dalla stessa contadina secondo antiche ricette, che la figlia riceveva dalla madre e trasmetteva ai figli. I colori erano di origine vegetale, preparati con cura e pazienza da piante, erbacce, frutti o alberi selvatici. I più antichi sono generalmente di lino o di canapa, ricamati con lana o seta.
Lana di pecora, canapa, lino e cotone erano i materiali di base, utilizzati fin dal Neolitico.
Ia è un simbolo dei romeni, un modo per evidenziare l’esistenza e la continuità del popolo rumeno.
IA è per costruzione un pezzo particolarmente femminile, prezioso attraverso le elaborate cuciture poste con maestria e molto confortevole.
Costruito in un unico pezzo, ia è un pezzo ergonomico e molto confortevole. La sua versatilità non è stata solo riconosciuta dai designer, che l’hanno integrata meravigliosamente in costruzioni eleganti, ma anche valorizzata da associazioni con pezzi che a prima vista non sarebbero adatti (jeans, gonne di pizzo, pantaloni di velluto o di pelle).
Numerose personalità dalla Romania, ma anche da tutto il mondo, hanno scelto di integrarla nel loro guardaroba quotidiano. La regina Elisabetta, principessa di Neuwied e prima regina di Romania, rimase affascinata dalla bellezza dell’abito tradizionale, che adottò e impose come vessillo alla corte reale.
La regina Maria, nipote della regina Vittoria di Gran Bretagna e seconda regina di Romania, fu una delle grandi promotrici dell’abito tradizionale romeno, che amava e indossava con eleganza. È stato seguito da numerose foto che attestano l’amore che Regina aveva per il popolo rumeno. Grazie a lei, questa maglia è diventata un vero e proprio standard di abbigliamento per tutte le donne dell’aristocrazia romena ed è stata indossata con piacere sia dalla principessa Ileana che dalla principessa Elena.
Non sono solo le persone di alto rango ad aver rivolto la loro attenzione a questa maglia tradizionale. Grandi artisti hanno dipinto sulle loro tele donne vestite in costume romeno, come i pittori Henri Matisse (dipinto “La Blouse Roumaine”, realizzato nel 1940) o Constantin Daniel Rosenthal (dipinto “Revolutionary Romania”, realizzato a Parigi, nel 1850 – modello che ha servito il pittore come musa ispiratrice è Maria Rosetti, moglie di C.A. Rosetti).
Nicolae Tonitza, Camil Ressu, Ion Theodorescu-Sion, Francisc Șirato o Dumitru Ghiaţă sono alcuni dei nomi dei grandi artisti romeni a cui il costume popolare ha ispirato nella realizzazione di opere artistiche.
Inoltre, la cantante Maria Tănase è stata tra le personalità che hanno indossato la ia romena, facendola conoscere in tutto il mondo.
La camicia romena è stata fonte di ispirazione per gli stilisti. Il punto di partenza è stata la collezione del designer Yves Saint Laurent, dell’autunno-inverno del 1981. Affascinato e ispirato dal dipinto “La Blouse Roumaine” del pittore francese Henri Matisse, lo stilista ha lanciato la collezione omonima. Nella stagione primavera/estate 1997-1998, lo stilista ha nuovamente incluso nella sua collezione elementi del tradizionale costume romeno.
Successivamente molti altri stilisti hanno scelto di reinterpretare in chiave moderna il costume popolare romeno, dedicando al bellissimo ii intere collezioni: Jean-Paul Gaultier (2006), Oscar de la Renta (2008), Philippe Guilet (novembre 2011 – omaggio alla Romania ), Carolina Herrera (2013), Kenzo, Anna Sui o Agatha Ruiz de la Prada.
Tom Ford si è portato alla ribalta sui podi di presentazione nell’area di Sibiu, più precisamente nella regione di Făgăraș. La cantante britannica Adele ha posato per il numero di marzo 2012 della rivista Vogue, l’edizione americana, vestita di una delle realizzazioni dello stilista, ispirata ai ricami neri specifici dell’area geografica romena.
“Ia românească” è diventata popolare tra le star di Hollywood e non solo. Modelle e attrici come Kate Moss, Nicole Kidman, Halle Berry, Emma Stone, Jennifer Garner, Anne Hathaway, Katie Holmes, Emma Watson, Sharon Stone o Raquel Welch l’hanno inclusa nel loro guardaroba.
Al dossier di richiesta di iscrizione dell’IA nel patrimonio immateriale dell’UNESCO sta lavorando il team guidato dall’accademica Sabina Ispas presso la Commissione per la salvaguardia del patrimonio culturale immateriale della Romania, organo esecutivo del Ministero della Cultura, che ha così ben riconosciuto patrimonio immateriale nazionale del rito Căluş, della doina, delle tecniche legate alla ceramica di Horezu e del canto delle nebbie maschili.
Traduzione romeno:
Data de 24 iunie este acum marcată drept Ziua Universală a Iei.
In 2012 comunitatea La blouse roumaine a creat și propus Ziua Universală a Iei, pe 24 iunie 2013, odată cu sărbătoarea Sânzienelor și Sfântul Ioan de vară. Evenimentul s-a bucurat de un real succes, fiind celebrat cu regularitate în România în peste 120 de localităţi și la nivel mondial în peste 60 de ţări.
Ziua Universală a Iei, bluza tradițională românească, simbol internaţional al culturii române şi piesă emblematică a costumului popular naţional românesc.
Cuvântul ie, atribuit cămășii tradiționale a portului românesc, derivă din latinescul Tunicae lineae, care înseamnă tunică subțire, purtată direct pe piele.
Potrivit cercetărilor realizate de istorici, însemnele culturii Cucuteni amintesc de ia tradițională românească. Concluziile acestora au atribuit purtarea acestei haine, pentru prima dată, de către cucuteni, membrii acestei civilizații erau renumiți în activități meșteșugărești casnice precum țesutul și olăritul.
Ia este de fapt o cămaşă de sărbătoare, din pânză albă, bumbac, in sau borangic, împodobită cu diverse broderii, într-o armonie cromatică și ornamentală care alcătuieşte unicitatea costumului popular românesc. Tehnica decorării iei s-a transmis din generaţie în generaţie. Motivele sunt stilizate, geometrice sau inspirate din natură. Găsim, frumos și unic conturate, simboluri profunde, elemente ce vorbesc despre divinitate, dar și despre legătura minunată dintre om și natură, despre soare și stele, despre pământ și flori, despre etape din existența umană sau etape din existența unui popor întreg.
Din cele mai vechi timpuri, oamenii purtau haine brodate cu simboluri care aveau semnificații importante pentru ei. Totodată, se diferențiau zonele geografice de proveniență, preocupările persoanei, statutul social, marital etc. Brodate pe față, spate sau mâneci, aceste simboluri învăluie protector persoanele care poartă iile, ținând răul și ghinionul departe.
Dintre simbolurile des folosite pe ii întâlnim spirala și spirala dreaptă, crucea, soarele, coarnele de cerb, liniile drepte, liniile duble drepte, liniile cu dreptunghi, liniile ondulate, copacul sau ramurile, fiecare dintre ele având semnificații aparte.
Simboluri pe ia românească: spirala și crucea.
Spirala reprezintă eternitatea, trecerea timpului, un semn universal al vieții și perenității sale, al energiei. Acest simbol se folosește încă din perioada culturii Cucuteni. Sursa de viață este redată prin intermediul spiralei, simbol al fecundității. Poate fi și semn dual, masculin-feminin, întuneric-lumină etc. Crucea reprezintă credința omului în Dumnezeu, însăși croiala iei având forma crucii.
Liniile drepte orizontale sugerează moartea, întreruperea unei etape a vieții omului, pe când liniile drepte verticale, viața,etc..
Cămăşile româneşti sunt invariabil construite în baza a trei mari structuri: cămaşa carpatică – ale cărei părţi componente sunt adunate în jurul gâtului pe o bentiţă sau pe un şnur, cămaşa dreaptă, cu faţa şi spatele dintr-o bucată şi tăietură în dreptul gâtului şi, nu în ultimul rând, excepţia, cămaşa cu platcă şi gură pătrată influenţată de populaţiile germane şi maghiare care au trecut prin nordul şi nord-vestul ţării (Satu Mare, Oaş, Maramureş, Bistriţa Năsăud).
Cămăşile îşi aveau „rosturile” bine stabilite: erau de muncă sau de duminică (pentru mers la biserică), pentru marile sărbători (Paşte, Crăciun, Sfânta Maria), de botez, de nuntă sau de îngropăciune, de fată de măritat, de tânără nevastă, de copii, de adulţi, de vârstnice sau văduve. Diferenţierea principală era făcută în principiu de statutul celei care urma să o poarte.
Firele cu care se lucrează broderiile sunt: arniciul, înlocuit treptat cu moulineul, mătasea nerăsucită și ibrişimul, bumbăcelul, cotonul perle, mătasea vegetală, lînica, beteala şi firele aurii sau argintii. Firul de aur şi de argint nu este foarte vechi, iar fluturii sunt mai noi. Fluturii, un material strălucitor, se punea împreună cu mărgelele pentru a separa anumite zone de broderie de altele.
Culorile cele mai folosite sunt roşu, violet, galben ca lămâia, portocaliu, verde, negru, mai rar albastru, alb, brun. Firul era vopsit de ţărancă însăşi după reţete străvechi, pe care fiica le primea de la mamă şi le transmitea copiilor ei. Culorile erau de origine vegetală, preparate cu grijă şi răbdare din plante, buruiene, arbori fructiferi sau sălbatici. Cele mai vechii ii sunt în general de pânză de in sau de cânepă, brodate cu lână sau cu mătase.
Lâna oilor, cânepa, inul și bumbacul au constituit materialele de bază, folosite încă din epoca neolitică.
Ia este un simbol al românilor, o modalitate de evidențiere a existenței și continuității poporului român.
IA este prin construcţie o piesă deosebit de feminină, preţioasă prin cusăturile elaborate aşezate cu măiestrie şi foarte comoda.
Construită dintr-o singură bucată, ia este o piesă ergonomică şi deosebit de comodă. Versatilitatea ei a fost nu numai recunoscută de designeri, care au integrat-o minunat în construcţii elegante ci şi pusă în valoare prin asocieri cu piese care la prima vedere nu ar fi potrivite (jeans, fuste din dantelă, pantaloni de catifea sau din piele).
Numeroase personalități ale României, dar și de pretutindeni, au ales să integreze ia în garderoba de zi cu zi. Regina Elisabeta, Prințesă de Neuwied și prima Regină a României, a fost fascinată de frumusețea portului tradițional, pe care l-a adoptat și l-a impus ca standard la curtea regală.
Regina Maria, nepoată a Reginei Victoria a Marii Britanii și cea de-a doua Regină a României, a fost una dintre marile promotoare ale portului tradițional românesc, pe care l-a iubit și l-a purtat cu eleganță. În urma sa au rămas numeroase fotografii care atestă dragostea pe care Regina a purtat-o iei românești. Datorită ei, această cămașă a devenit un adevărat etalon vestimentar pentru toate femeile din aristocrația românească și a fost purtată cu drag atât de Principesa Ileana, cât și de Principesa Elena.
Nu doar persoanele de rang înalt și-au îndreptat atenția asupra acestei cămăși tradiționale. Mari artiști au pictat pe pânzele lor femei îmbrăcate în portul românesc, precum pictorii Henri Matisse (tabloul “La Blouse Roumaine”, realizat în anul 1940) sau Constantin Daniel Rosenthal (tabloul “România revoluționară”, realizat la Paris, în anul 1850 – modelul care i-a servit pictorului drept muză este Maria Rosetti, soția lui C.A. Rosetti).
Nicolae Tonitza, Camil Ressu, Ion Theodorescu-Sion, Francisc Șirato sau Dumitru Ghiaţă sunt câteva dintre numele marilor artiști români pe care portul popular i-a inspirat în realizarea operelor artistice.
De asemenea, cântăreața Maria Tănase s-a numărat printre personalitățile care au purtat ia românească, făcând-o cunoscută în întreaga lume.
Cămașa românească a fost o sursă de inspirație pentru creatorii de modă. Punctul de pornire l-a reprezentat colecția designerului Yves Saint Laurent, din toamna-iarna anului 1981. Fascinat și inspirat de tabloul “La Blouse Roumaine” al pictorului francez Henri Matisse, designerul a lansat colecția cu același nume. În sezonul primăvară/vară 1997-1998, designerul a inclus din nou în colecția sa elemente din costumul tradițional românesc.
Ulterior, numeroși alți designeri au ales să reinterpreteze în notă modernă portul popular românesc, închinând colecții întregi frumoasei ii: Jean-Paul Gaultier (2006), Oscar de la Renta (2008), Philippe Guilet (noiembrie 2011 – colecție tribut adus României), Carolina Herrera (2013), Kenzo, Anna Sui sau Agatha Ruiz de la Prada.
Tom Ford a adus în prim plan pe podiumurile de prezentare ia din zona Sibiului, mai exact din regiunea Făgăraș. Cântăreața britanică Adele a pozat pentru numărul din martie 2012 al revistei Vogue, ediția americană, îmbrăcată în una dintre realizările designerului, inspirată din broderiile negre specifice zonei geografice românești.
Ia românească a devenit populară printre vedetele de la Hollywood și nu numai. Fotomodele și actrițe precum Kate Moss, Nicole Kidman, Halle Berry, Emma Stone, Jennifer Garner, Anne Hathaway, Katie Holmes, Emma Watson, Sharon Stone sau Raquel Welch au inclus ia în garderoba lor.
Dosarul prin care se solicită înscrierea Iei în patrimoniul imaterial al UNESCO se află în lucru în echipa condusă de doamna academician Sabina Ispas la Comisia pentru Salvgardarea patrimoniului cultural imaterial al României, organ executiv al Ministerului Culturii, care a reuşit până în acest moment recunoaşterea ca valori naţionale patrimoniale imateriale a ritualului Căluşului, a doinei, a tehnicilor legate de ceramica de la Horezu şi a colindatului de ceată bărbătească.
