di GIANINA ANDREI –
VITERBO – Cattolici, protestanti e ortodossi contemporaneamente per la Pasqua: Potrebbe essere fissato già nel 2025. Non sarà facile, ma l’idea non è stravolta in linea di principio nemmeno in Vaticano. In effetti, la differenza nelle date della Pasqua è uno dei segni più tangibili di divisione tra i cristiani. Cattolici e protestanti seguono il calendario gregoriano e gli ortodossi seguono il calendario giuliano.
Quest’anno, ad esempio, i cattolici hanno celebrato la Pasqua il 4 aprile e gli ortodossi celebreranno il 2 maggio.
Romania, Pasqua ortodossa! Cristo al Risorto! Cristo è risorto!
… la mattina di Pasqua ci si lava il viso in una bacinella d’acqua con dentro un uovo rosso e una moneta, per essere sani e ricchi tutto l’anno. Inizialmente le uova erano colorate solo di rosso, con i pigmenti delle foglie di cipolla, ma oggi si dipingono in vari colori e si trovano su tutte le tavole da donare il giorno di Pasqua.
Il pranzo di Pasqua inizia con questa strana corsa delle uova: ognuno tiene in mano il proprio uovo sodo, lasciando la parte appuntita dell’uovo scoperta. A questo punto, l’uovo dell’avversario viene colpito e viceversa. Il grido di “battaglia” è: “Cristo è risorto!” e “È veramente risorto!” Dal primo uovo che si rompe, tutti i membri della famiglia devono mangiare, perché si dice che in questo modo rimarranno sempre insieme. Dopo innumerevoli sfide con i commensali, vince l’uovo più forte, ovvero quello che alla fine del round avrà l’uovo meno danneggiato. Gli anziani credono che il proprietario di questo uovo sia il più forte ed è quello che resisterà di più alle malattie. Una variante di questa tradizione prevede che chi perde, ovvero quello con l’uovo più danneggiato, debba poi mangiare tutte le uova in gara.
La Pasqua rumena è tradizionalmente celebrata in famiglia. Oltre alle uova sode, il menu include una zuppa acida chiamata zuppa, insalata, sottaceti, agnello al forno o fritto e un pane speciale chiamato drob, una specie di interiora di agnello, fatto con frattaglie, pane bagnato, molto prezzemolo, aglio e cipolle verdi . I dolci tipici sono la Pasqua, un dolce a base di pasta frolla, uvetta e ricotta, che si prepara solo una volta all’anno, proprio per Pasqua. Ha una forma circolare per simboleggiare la culla di Gesù e il segno della croce è fatto sopra. Un altro dolce fatto in casa che si può trovare sulla tavola di Pasqua è il cozonac, una sorta di panettone artigianale, ripieno di semi di papavero o noci.
Pasquetta, “Pasquetta” italiana, si svolge un’altra antica tradizione, soprattutto in Transilvania, nel nord, chiamata irrigazione. Nei villaggi, ragazze e donne vengono “annaffiate” con l’acqua di sorgente. D’altra parte, nelle città dove le sorgenti sono rare, si usa il profumo, desiderio di bellezza, freschezza e salute. Che tutte le “donne siano come la primavera tutto l’anno”! Dal primo pomeriggio le città si riempiono di gruppi di uomini e ragazzi, che suonano il campanello delle donne, munite di boccette di profumo, che dicono frasi del tipo: “Ho sentito che qui c’è un fiore, sono arrivata all’acqua” E le ragazze diventano così profumato. Ai ragazzi viene offerto un bicchiere di grappa e un dolce. Il rito dura fino a tarda sera, quando, a causa dell’alcol, poche persone ricordano la via del ritorno. Tuica (Grappa) in Romania non è rifiutata, è un segno minaccioso.
Vi aspettiamo insieme a noi!
Buon Pasqua ortodossa!
Traduzione romeno:
Catolici, protestanți și ortodocși către o singură dată pentru a sărbători Sfintele Paști, ar putea fi începând cu 2025. Nu va fi ușor, dar ideea nu se deranjează în principiu nici măcar la Vatican. De fapt, diferența în datele Paștelui este unul dintre cele mai tangibile semne de diviziune între creștini. Catolicii și protestanții urmează calendarul gregorian, iar ortodocșii urmează calendarul iulian.
Anul acesta, de exemplu, catolicii au sărbătorit Paștele pe 4 aprilie, iar ortodocșii vor sărbători 2 mai.
România tradiții:Paștele ortodox!
Hristos către Inviat!
Hristos a înviat!
… în dimineața Paștelui oamenii se spală pe față într-un lighean cu apă cu un ou roșu și o monedă în interior, pentru a fi sănătoși și bogați tot anul. Inițial, ouăle erau colorate doar în roșu, cu pigmenții frunzelor de ceapă, dar astăzi sunt vopsite în diverse culori și se găsesc pe toate mesele pentru a fi donate în ziua de Paști.
Prânzul de Paști începe cu întrecere: ciocnitul ouălor: fiecare își ține în mână propriul ou fiert, lăsând partea ascutită a oului în sus. În acest moment, oul adversarului este lovit și invers. Strigătul „bătăliei” este: „Hristos a înviat!” și „Cu adevărat a înviat!”. De la primul ou care se sparge, toți membrii familiei trebuie să mănânce, deoarece se spune că în acest fel vor rămâne întotdeauna împreună. După nenumărate provocări cu mesenii, cel mai rezistent ou câștigă, adică cel care la sfârșitul rundei va avea cel mai puțin deteriorat ou. Bătrânii cred că proprietarul acestui ou este cel mai puternic și este cel care va rezista cel mai mult bolilor. O variantă a acestei tradiții prevede că cel care pierde sau cel cu cel mai deteriorat ou, trebuie să mănânce apoi toate ouăle din cursă.
Paștele românesc se trece în mod tradițional în familie. Deoparte de ouă fierte, meniul include o supă acră numită ciorba, salată, murături, miel copt sau prăjit și o pâine specială numită drob, un fel de măruntaie de miel, făcută cu măruntaie, pâine umedă, mult pătrunjel, usturoi și ceapă verde. Deserturile tipice sunt pasca, o prăjitură făcută cu patiserie cu coajă scurtă, stafide și urdă care se prepară doar o dată pe an, tocmai de Paște. Are o formă circulară, pentru a simboliza leagănul lui Isus și semnul crucii este făcut deasupra. Un alt desert de casă care poate fi găsit pe masa de Paști este cozonacul, un fel de “panettone” de casă, umplut cu semințe de mac sau nuci.
Luni de Paști, „luni de Paște” , are loc o altă tradiție străveche, mai ales în Transilvania, în nord, numită udatul (udare). În sate, fetele și femeile sunt „udate” cu apă de izvor. Pe de altă parte, în orașe, unde izvoarele sunt rare, se folosește parfumul, o dorință de frumusețe, prospețime și sănătate. Fie ca toate „femeile să fie ca primăvara tot anul”! Încă de la primele ore ale după-amiezii, orașele sunt pline de grupuri de bărbați și băieți, care sună la ușa femeilor, echipate cu sticle de parfum, rostind fraze de genul: „Am auzit că aici este o floare, am venit la apă „Și fetele devin atât de parfumate. Băieților li se oferă un pahar de grappa și un desert. Ritualul durează până seara târziu, când, din cauza alcoolului, puțini oameni își amintesc drumul de întoarcere. Tuica (Grappa) în România nu este refuzată, este un semn de rea augur.
Fericit Paști ortodox!
Catolici, protestanți și ortodocși către o singură dată pentru Paști
Ar putea fi setată începând cu 2025. Nin va fi ușor, dar ideea nu se supără în principiu nici măcar la Vatican. De fapt, diferența în datele Paștelui este unul dintre cele mai tangibile semne de diviziune între creștini. Catolicii și protestanții urmează calendarul gregorian, iar ortodocșii urmează calendarul iulian.
Anul acesta, de exemplu, catolicii au sărbătorit Paștele pe 4 aprilie, iar ortodocșii vor sărbători 2 mai.
România, Paștele ortodox!
Hristos către Inviat!
Hristos a înviat!
… în dimineața Paștelui oamenii se spală pe față într-un lighean cu apă cu un ou roșu și o monedă în interior, pentru a fi sănătoși și bogați tot anul. Inițial, ouăle erau colorate doar în roșu, cu pigmenții frunzelor de ceapă, dar astăzi sunt vopsite în diverse culori și se găsesc pe toate mesele pentru a fi donate în ziua de Paști.
Prânzul de Paște începe cu această stranie cursă de ouă: fiecare își ține în mână propriul ou fiert, lăsând partea ascutită a oului în sus, descoperit. În acest moment, oul adversarului este lovit și invers. Strigătul „bătăliei” este: „Hristos a înviat!” și „Cu adevărat a înviat!”. De la primul ou care se sparge, toți membrii familiei trebuie să mănânce, deoarece se spune că în acest fel vor rămâne întotdeauna împreună. După nenumărate provocări cu mesenii, cel mai rezistent ou câștigă, adică cel care la sfârșitul rundei va avea cel mai puțin deteriorat ou. Bătrânii cred că proprietarul acestui ou este cel mai puternic și este cel care va rezista cel mai mult bolilor. O variantă a acestei tradiții prevede că cel care pierde sau cel cu cel mai deteriorat ou, trebuie să mănânce apoi toate ouăle din cursă.
Paștele românesc se trece în mod tradițional în familie. Deoparte de ouă fierte, meniul include o supă acră numită ciorba, salată, murături, miel copt sau prăjit și o pâine specială numită drob, un fel de măruntaie de miel, făcută cu măruntaie, pâine umedă, mult pătrunjel, usturoi și ceapă verde. Deserturile tipice sunt pasca, o prăjitură făcută cu patiserie cu coajă scurtă, stafide și ricotta, care se prepară doar o dată pe an, tocmai de Paște. Are o formă circulară, pentru a simboliza leagănul lui Isus și semnul crucii este făcut deasupra. Un alt desert de casă care poate fi găsit pe masa de Paști este cozonacul, un fel de panettone de casă, umplut cu semințe de mac sau nuci.
Luni de Paști, „luni de Paște” italiene, are loc o altă tradiție străveche, mai ales în Transilvania, în nord, numită udatul (udare). În sate, fetele și femeile sunt „udate” cu apă de izvor. Pe de altă parte, în orașe, unde izvoarele sunt rare, se folosește parfumul, o dorință de frumusețe, prospețime și sănătate. Fie ca toate „femeile să fie ca primăvara tot anul”! Încă de la primele ore ale după-amiezii, orașele sunt pline de grupuri de bărbați și băieți, care sună la ușa femeilor, echipate cu sticle de parfum, rostind fraze de genul: „Am auzit că aici este o floare, am venit la apă „Și fetele devin atât de parfumate. Băieților li se oferă un pahar de grappa și un desert. Ritualul durează până seara târziu, când, din cauza alcoolului, puțini oameni își amintesc drumul de întoarcere. Tuica (Grappa) în România nu este refuzată, este un semn de rea augur.
Fericit luni de Paști ortodocși!
Catolici, protestanți și ortodocși către o singură dată pentru Paști
Ar putea fi setată începând cu 2025. Nin va fi ușor, dar ideea nu se supără în principiu nici măcar la Vatican. De fapt, diferența în datele Paștelui este unul dintre cele mai tangibile semne de diviziune între creștini. Catolicii și protestanții urmează calendarul gregorian, iar ortodocșii urmează calendarul iulian.
Anul acesta, de exemplu, catolicii au sărbătorit Paștele pe 4 aprilie, iar ortodocșii vor sărbători 2 mai.
România, Paștele ortodox!
Hristos către Inviat!
Hristos a înviat!
… în dimineața Paștelui oamenii se spală pe față într-un lighean cu apă cu un ou roșu și o monedă în interior, pentru a fi sănătoși și bogați tot anul. Inițial, ouăle erau colorate doar în roșu, cu pigmenții frunzelor de ceapă, dar astăzi sunt vopsite în diverse culori și se găsesc pe toate mesele pentru a fi donate în ziua de Paști.
Prânzul de Paște începe cu această stranie cursă de ouă: fiecare își ține în mână propriul ou fiert, lăsând partea ascutită a oului în sus, descoperit. În acest moment, oul adversarului este lovit și invers. Strigătul „bătăliei” este: „Hristos a înviat!” și „Cu adevărat a înviat!”. De la primul ou care se sparge, toți membrii familiei trebuie să mănânce, deoarece se spune că în acest fel vor rămâne întotdeauna împreună. După nenumărate provocări cu mesenii, cel mai rezistent ou câștigă, adică cel care la sfârșitul rundei va avea cel mai puțin deteriorat ou. Bătrânii cred că proprietarul acestui ou este cel mai puternic și este cel care va rezista cel mai mult bolilor. O variantă a acestei tradiții prevede că cel care pierde sau cel cu cel mai deteriorat ou, trebuie să mănânce apoi toate ouăle din cursă.
Paștele românesc se trece în mod tradițional în familie. Deoparte de ouă fierte, meniul include o supă acră numită ciorba, salată, murături, miel copt sau prăjit și o pâine specială numită drob, un fel de măruntaie de miel, făcută cu măruntaie, pâine umedă, mult pătrunjel, usturoi și ceapă verde. Deserturile tipice sunt pasca, o prăjitură făcută cu patiserie cu coajă scurtă, stafide și ricotta, care se prepară doar o dată pe an, tocmai de Paște. Are o formă circulară, pentru a simboliza leagănul lui Isus și semnul crucii este făcut deasupra. Un alt desert de casă care poate fi găsit pe masa de Paști este cozonacul, un fel de panettone de casă, umplut cu semințe de mac sau nuci.
Luni de Paști, „luni de Paște” italiene, are loc o altă tradiție străveche, mai ales în Transilvania, în nord, numită udatul (udare). În sate, fetele și femeile sunt „udate” cu apă de izvor. Pe de altă parte, în orașe, unde izvoarele sunt rare, se folosește parfumul, o dorință de frumusețe, prospețime și sănătate. Fie ca toate „femeile să fie ca primăvara tot anul”! Încă de la primele ore ale după-amiezii, orașele sunt pline de grupuri de bărbați și băieți, care sună la ușa femeilor, echipate cu sticle de parfum, rostind fraze de genul: „Am auzit că aici este o floare, am venit la apă „Și fetele devin atât de parfumate. Băieților li se oferă un pahar de grappa și un desert. Ritualul durează până seara târziu, când, din cauza alcoolului, puțini oameni își amintesc drumul de întoarcere. Tuica (Grappa) în România nu este refuzată, este un semn de rea augur.
Fericit Paști ortodox !
