di GIANINA ANDREI-
Abbiamo ancora scolpiti nel cuore i momenti vissuti in occasione del viaggio di Santo Padre apostolico in Romania, dal 31 maggio al 2 giugno 2019. Di quella visita restano momenti indimenticabili.
Abbiamo nel cuore il giorno di 15 novembre 2020 quando pregava per le vittime della tragedia all’ospedale Piatra Neamț e affidava alla misericordia di Dio le anime di coloro che hanno perso la vita a causa dell’incendio.
Abbiamo nel cuore ogni incontro con Dio perché speranza per tutti noi!
Siamo tutti in un lager, cuori chiusi, anime scolpite di dolore, incertezze. Accogliere, accettarsi, avere il perdono che deve essere una legge umana è diventato un privilegio.
“Tutti noi abbiamo il diritto di essere perdonati se chiediamo perdono.
Abbiamo nel cuore la storia del perdono esemplificata dal Santo Padre nella sua intervista alla trasmissione ” Che tempo che fa”, raccontata in un libro per bambini che si chiama ” Il fazzoletto bianco”.
“Il fazzoletto bianco” scritto da Viorel Boldis, poeta romeno vissuto in Diaspora per tanti anni racconta la sua propria esperienza sul distacco e il ritorno, sul ritrovarsi..il perdono.
È la storia di una partenza dalla propria terra d’origine e di uno strappo delle proprie tradizioni e dalla propria famiglia, amate e odiate con uguale violenza.
Ma è anche la storia di un confronto con la dura realtà delle terre inospitali e fredde in cui arriva chi migra. Ed, infine, è la storia di un ritorno pieno di ansia e gioia, ricco di pathos e di emozione, grazie a cui, dopo la ribellione e la fuga giovanili, ritrova il senso degli affetti e delle proprie radici.
L’ultimo atto del libro e su quando il figliol prodigo decide di ritornare a casa ed ha bisogno di essere perdonato. Una storia commovente, una storia di nostalgia e sofferenza e di perdono che deve essere valida per ogni essere umano e provarla a qualsiasi età.
In Italia la storia del fazzoletto bianco viene introdotto nel libro dedicato ai bambini “La lettura che avventura”. Pezzo del racconto viene introdotto anche nel libro scolastico ” Traguardo discipline “.
Introdotto anche nei corsi di teoria e storia della letteratura per l’infanzia dell’Università di Padova.
In Brasile ” Il fazzoletto bianco ” è introdotto nella programma scolastica.
,,..”Invia una lettera a papà, digli papà ho sbagliato, vorrei trovarti, vorrei chiederti perdono, ma ho paura di avvicinarmi. Per favore, se tu sei disposto a ricevermi, a perdonarmi, metti un fazzoletto bianco in una finestra della casa”. Questa è la lettera che invia al papà, e poi l’opera finisce quando il figlio sta tornando a casa e, quando prende proprio il cammino che va diretto alla casa, guarda la casa e la casa è piena di fazzoletti bianchi, piena. Un simbolo del perdono di Dio, un perdono che noi abbiamo ereditato. E non solo di perdonare e di essere perdonati, ma anche il diritto umano di essere perdonati. Questo è importante, non dimentichiamocelo.,,
Tradizione romeno:
Avem în inimile noastre cele trăite cu ocazia vizitei Sfântului Părinte Apostolic în România, din 31 mai până în 2 iunie 2019, rămân momente de neuitat.
Avem în inimă ziua de 15 noiembrie 2020 când s-a rugat pentru victimele tragediei de la Spitalul Piatra Neamt celor care și-au pierdut viața din cauza focului.
Avem în inimă fiecare întâlnire cu Dumnezeu,speranța pentru noi toți!
Suntem cu toții ca într-un lagăr de concentrare, inimi închise, suflete sculptate de durere, incertitudini. Să fii primit, să fii acceptat, să ai iertare ar trebui să fie o lege umană și nu un privilegiu.
„Toți avem dreptul să fim iertați și să ne cerem iertare.
Avem în inimă povestea iertării exemplificată de Sfântul Părinte în interviul său la emisiunea „Che tempo che fa” poveste care se regăsește într-o carte pentru copii numită ” Il fazolett bianco”(Batista albă)
„Batista albă” scrisă de Viorel Boldis, un poet român care a trăit mulți ani în Diaspora, povestește din propria experiență o poveste despre detașare și întoarcere, despre regăsirea de sine… iertare.
Este povestea unei plecări din patrie și a unei ruperi de tradițiile și de familia sa, iubită și urâtă in egală masură.
Dar este și povestea unei confruntări cu realitatea dură a ținuturilor neospitaliere și reci unde ajung cei care migrează.
Și în sfârșit, este povestea unei întoarceri pline de anxietate și bucurie, plină de patos și emoție, datorită căreia, după răzvrătirea și fuga tinereții, să redescoperi simțul afecțiunii și al rădăcinilor.
Ultimul act al cărții este despre momentul în care fiul risipitor decide să se întoarcă acasă și trebuie să fie iertat.
O poveste emoționantă, o poveste de nostalgie și suferință și iertare care trebuie să fie valabilă pentru fiecare ființă umană și să o dovedească la orice vârstă.
În Italia ,cartea ” Il fazzoletto bianco ” povestea batistei albe este introdusă în cartea dedicată copiilor „La lettura che aventura”.Parte din poveste este introdusă și în cartea școlară „Traguardo Discipline”
” Il fazzoletto bianco ” este Introdus și la cursurile de teorie și istorie a literaturii pentru copii de la Universitatea din Padova.
În Brazilia „Batista albă” este introdusă în programa școlară.
,, .. “Trimite o scrisoare tatalui, spune-i tata ca am gresit, as vrea sa te gasesc, as vrea sa iti cer iertare, dar mi-e frica sa ma apropii. Te rog daca esti dispus sa ma primesti , ca să mă ierte, pune o batistă albă într-o fereastră a căminului.” Aceasta este scrisoarea pe care o trimite tatălui său, iar apoi munca se termină când fiul se întoarce acasă și, când o ia chiar pe calea care duce la casa se uita la casa si casa e plina de batiste albe, plina.Simbol al iertarii lui Dumnezeu, o iertare pe care noi am mostenit-o.Si nu doar sa iertam si sa fim iertati, ci si dreptul omului de a fi iertat. Acest lucru este important, să nu uităm.”
