di GIANINA ANDREI-
Cotul Donului 1942 La battaglia più sanguinosa nella storia dell’esercito romeno, in cui sono scomparsi più di 155.000 romeni, nemmeno un distintivo, una croce, un monumento in loro memoria.
Soldati romeni (tra loro anche mio nonno) salgono a bordo in Siberia, divenuti carne da cannone nella seconda guerra mondiale, soli, senza il promesso appoggio dell’esercito tedesco, restano soli davanti all’esercito sovietico.
Al Don Bend, la 3a armata romena ha combattuto per la liberazione della Bessarabia, della Bucovina e della provincia di Herța con una forza effettiva di oltre 140.000 soldati per acro, oltre a 
oltre 90.000 soldati romeni arruolati nell’esercito ungherese reclutato dalla Transilvania occupata.
L’equipaggiamento dell’esercito fu deliberatamente compromesso dalla direzione politica dello stato in modo che con tutto il loro coraggio non potessero affrontare la superiorità nell’armamento del nemico. La corruzione e il sabotaggio indotti dai politici dell’epoca, la dotazione inferiore e di bassa qualità portarono a una sconfitta immeritata, un sacrificio ingiustificato se non da interessi occulti imposti in segreto a livello internazionale.
l’esercito romeno fu tradito e sabotato anche dall’interno dai bolscevichi “romeni” infiltrati nelle fabbriche di armamenti o in altre funzioni chiave.
La vittoria russa non è stata una vittoria militare, in senso stretto, ma ottenuta attraverso il tradimento.
Traduzione romeno:
Istoria nu trebuie uitată. Corupția plătită cu vieți omenești.
Cotul Donului 1942 Cea mai sângeroasă bătălie din istoria armatei române, în care au dispărut peste 155.000 de români, nici măcar o insignă, o cruce, un monument în memoria lor.
Soldații români (printre ei și bunicul meu) s în Siberia, au devenit carne de tun în cel de-al Doilea Război Mondial, singuri, fără sprijinul promis al armatei germane, rămân singuri în fața armatei sovietice.
La Don Bend, Armata a 3-a Română a luptat pentru eliberarea Basarabiei, Bucovinei și a provinciei Herța cu o forță efectivă de peste 140.000 de soldați , precum și peste 90.000 de soldați români înscriși în armata maghiară recrutată din Transilvania ocupată.
Echipamentul armatei a fost compromis în mod deliberat de conducerea politică a statului pentru ca cu tot curajul lor să nu poată înfrunta superioritatea în armamentul inamicului. Corupția și sabotajul induse politic, dotările inferioare și de proastă calitate au dus la o înfrângere nemeritată, un sacrificiu nejustificat dacă nu de interese ascunse impuse în secret pe plan internațional.
armata română a fost și ea trădată și sabotată din interior de bolșevicii „români” care se infiltraseră în fabricile de arme sau în alte funcții cheie.
Victoria rusă nu a fost o victorie militară, strict vorbind, ci realizată prin trădare.
