di GIANINA ANDREI-
“Un’occasione perfetta nell'”Anno Culturale Dimitrie Cantemir 2023” per riportare all’attenzione del pubblico l’esistenza a Milano della statua del grande scienziato, collocata nel cortile della Biblioteci Ambrosiana, centro storico della cultura italiana, un’opera realizzata del grande artista Ion Irimescu 1903-2005, “il patriarca delle arti rumene. Fondata nel 1607 e inaugurata ufficialmente nel 1609 come una delle prime collezioni di biblioteche aperte al pubblico, la Biblioteca Ambrosiana fu la prima delle istituzioni fondate da Federico Borromeo, poi la Pinacoteca Ambrosiana (1618) e l’Accademia (1620). È merito del professor Ovidiu Drimba (1919-2015) che, negli anni ’70, propose alla direzione della Biblioteca Ambrosiana di Milano, che una statua dello studioso Dimitrie Cantemir, “il nostro Lorenzo de’ Medici”, come George Călinescu lo definì, essere collocato nel cortile della Biblioteca, “Il cortile degli Spriti Magni”, accanto ai busti di Platone, San Tommaso d’Aquino, Dante Alighieri, Alessandro Manzoni, Chateaubriand, Goethe, Shakespeare, Sandor Petöfi e Teofrasto Paracelso. L’opera che rappresenta lo studioso Dimitrie Cantemir viene posizionata proprio tra le statue di Dante e Shakespeare.La statua situata nel giardino della Biblioteca Ambrosiana, realizzata dall’artista Ion Irimescu, è alta 2,40 m e 
rappresenta Dimitrie Cantemir in abiti di gala, con una parrucca in testa, tenendo nella mano sinistra l’opera enciclopedica “Descriptio Moldaviae”, la prima opera completa e dettagliata sulla geografia, l’organizzazione politica e amministrativa, la religione, la parola, la sciatteria, l’etnografia e il folklore della Moldavia. Un’altra statua del grande studioso realizzata da Ion Irimescu è stata svelata a Bucarest nel 1973. Il giardino dei “grandi spiriti”, [Il cortile degli Spiriti Magni], dove sono collocate le statue di queste grandi personalità, è stato progettato dal prefetto Giovanni Galbiati nel 1932, e prende il nome dai versi del Canto IV dell’Inferno dantesco, dove l’autore è raffigurato “spiriti magni”, cioè le grandi personalità della poesia, della scienza e della cultura. La citazione di Dante si legge sulla parete frontale del cortile, dove si può vedere anche parte di un affresco di Aurelio Luini. Riuniti come una sorta di “consiglio”, Giovani Galbiati ha voluto raccogliere le statue di queste grandi personalità della cultura europea, antica e moderna.In merito al contesto della collocazione della statua dello studioso Dimitrie Cantemir a Milano negli anni ’70, il professor Ovidiu Drimba avrebbe raccontato durante un’intervista: nel cortile della Biblioteca c’erano nove statue in bronzo a grandezza naturale di alcune delle più grandi figure della storia europea. Davanti erano seduti Dante Alighieri e Tommaso d’Aquino. Nel momento in cui è stato annunciato che si doveva trovare un’altra personalità europea da collocare in quel posto vacante della corte, ho avanzato la proposta di eleggere Dimitrie Cantemir” (…). Come noto, dal 1968 al 1979 il professor Ovidiu Drimba è stato distaccato in Italia come capo del Dipartimento di Lingua e Letteratura Romena dell’Università di Torino, insegnando anche all’Università Cattolica del Sacro Cuore di Milano, durante il quale ha organizzato due città, decine di conferenze o mostre su temi della cultura rumena. Al nome dello storico Ovidiu Drimba è legata anche l’iniziativa della via intitolata al poeta Vasile Alecsandri, inaugurata il 1° febbraio 1977, come segno dell’importanza della sua missione diplomatica in Piemonte. Dimitrie Cantemir è anche iscritto sulla facciata della famosa Biblioteca Sainte-Geneviève di Parigi (colonna di destra).***Membro dell’Accademia delle Scienze di Berlino, Dimitrie Cantemir è stato un unificatore della nostra cultura che ci ha proiettato in Europa (Ioan Aurel Pop ).Principi di Moldavia in due file (marzo-aprile 1693 e 1710-1711), Dimitrie Cantemir fu un grande studioso dell’umanesimo rumeno, etnografo, geografo, filosofo, storico, linguista, musicologo e compositore. Nel 1710 fu nominato al trono di Moldavia, avendo la missione di sovrintendere a Constantin Brâncoveanu, sospettato di slealtà verso il sultano, invece concluse lui stesso un trattato con l’Impero russo di Pietro il Grande. L’esercito russo aiutato dai moldavi subì una sconfitta decisiva dai turchi nella battaglia di Stanilesti. In questo contesto, Cantemir dovette rifugiarsi in Russia, dove trascorse il resto della sua vita. Una delle sue opere importanti è la “Cronaca degli antichi Romano-Moldo-Valacchi”, dove sostiene la latinità della lingua e le persone formatesi sul territorio dell’antica Dacia, compreso il fatto che il rumeno ha quattro dialetti, un libro che divenne fondamentale per i rappresentanti della Scuola Ardelene. Fu eletto membro dell’Accademia di Berlino. Morì rifugiato nel 1723 e fu sepolto in Russia, a Dmitrievka, nella chiesa di San Nicola.Attualmente le sue spoglie riposano nella Chiesa dei Tre Gerarchi a Iasi, rimpatriata grazie a Nicolae Iorga, nel 1935. Sulla lastra della sua bara è scritto il seguente testo:
“Qui, tornato dal lungo e troppo difficile peregrinare affrontato per la libertà della patria, riposa Dimitrie Cantemir, signore della Moldavia”.
Violeta Popescu
Centro Culturale Italo-Romano-Milano
Traduzione rumeno:
“Anul cultural Dimitrie Cantemir”. Statuia marelui cărturar situată în curtea Bibliotecii Ambrosiana din Milano
Un prilej nimerit ca în “Anul cultural Dimitrie Cantemir 2023” să readucem în atenția publicului existența la Milano a statuii marelui savant, amplasată în curtea Biblioteci Ambrosiana, istoric centru de cultură italian, o operă realizată de marele artist Ion Irimescu 1903-2005, „patriarhul artelor româneşti.Fondată în 1607 și inaugurată oficial în 1609 ca una dintre primele colecții de biblioteci deschise publicului, Biblioteca Ambrosiana a fost prima dintre instituțiile fondate de Federico Borromeo, urmată de Pinacoteca Ambrosiana (1618) și de Accademia (1620). Este meritul profesorului Ovidiu Drimba (1919-2015) care în anii’70 a propus conducerii Bibliotecii Ambrosiana din Milano, ca o statuie a savantului Dimitrie Cantemir, “acest Lorenzo de Medici al nostru”, cum îl definea George Călinescu, să fie așezată în curtea Bibliotecii, “Il cortile degli Spriti Magni”, alături de busturile lui Platon, Sfântul Toma de Aquino, Dante Alighieri, Alessandro Manzoni, Chateaubriand, Goethe, Shakespeare, Sandor Petöfi, și Teofrasto Paracelsus. Opera care îl reprezintă pe cărturarul Dimitrie Cantemir fiind poziţionată chiar între statuile lui Dante și Shakespeare.Statuia amplasată în grădina Bibliotecii Ambrosiana, realizată de artistul Ion Irimescu, are o înălțime de 2, 40 m și îl reprezintă pe Dimitrie Cantemir în ținută de gală, cu perucă pe cap, ținând în mâna stângă, lucrarea cu caracter enciclopedic „Descriptio Moldaviae“ prima operă completă şi detaliată despre geografia, organizarea politică şi administrativă, despre religie, despre graiul, slovele, etnografia şi folclorul Moldovei. O altă statuie a marelui cărturar realizată de Ion Irimescu a fost dezvelită la București în anul 1973.Grădina “marilor spirite”, [Il cortile degli Spiriti Magni], unde sunt amplasate statuile acestor mari personalități, a fost proiectată de prefectul Giovanni Galbiati în 1932, și își ia numele de la versurile din Canto IV din Infernul lui Dante, unde autorului i se arată “spiriti magni”, adică marile personalități ale poeziei, științei și culturii. Citatul lui Dante poate fi citit pe peretele din față al curții, unde se poate vedea și o parte dintr-o frescă realizată de Aurelio Luini. Reuniți ca într-un fel de “sfat”, Giovani Galbiati a dorit să adune statuile acestor mari personalități ale culturii europene, antice și moderne.Despre contextul amplasării statuii savantului Dimitrie Cantemir la Milano în anii ‘70, profesorul Ovidiu Drimba avea să povestească în cadrul unui interviu: în curtea Bibliotecii – erau nouă statui de bronz de mărime naturală ale unor personalități de primă mărime în istoria europeană. Frontal erau așezați Dante Alighieri și Toma d’Aquino. În momentul în care s-a anunțat că trebuie găsită încă o personalitate europenă care să fie plasată în acel loc liber al curții, eu am făcut propunerea ca Dimitrie Cantemir să fie ales” (…). Așa cum se cunoaște, din 1968 până în 1979 profesorul Ovidiu Drimba a fost detaşat în Italia ca şef al Catedrei de limbă şi literatură română de la Universitatea din Torino, predând şi la Universitatea Sacro Cuore Catolică din Milano, perioadă în care a organizat în cele două orașe, zeci de conferințe sau expoziții pe teme de cultură românească. Tot de numele istoricului Ovidiu Drimba lui se leagă și inițativa străzii cu numele poetului Vasile Alecsandri inaugurată pe 1 februarie 1977, ca semn al importanței sale misiunii diplomatice în Piemonte.Și în Franța, numele lui Dimitrie Cantemir este inscripționat și pe fațada faimoasei Biblioteci Sainte-Geneviève din Paris (coloana din dreapta).***Membru al Academiei de Științe din Berlin, Dimitrie Cantemir a fost un unificator al culturii noastre care ne-a proiectat în Europa (Ioan Aurel Pop).Principele Moldovei în două rânduri (martie-aprilie 1693 și 1710-1711), Dimitrie Cantemir a fost un mare cărturar al umanismului românesc, etnograf, geograf, filozof, istoric, lingvist, muzicolog și compozitor. În 1710 a fost numit la tronul Moldovei, având misiunea de a-l supraveghea pe Constantin Brâncoveanu, bănuit de neloialitate față de sultan, în schimb a încheiat el însuși un tratat cu Imperiul Rus al lui Petru cel Mare. Armata rusă ajutată de moldoveni a suferit o înfrângere categorică din partea turcilor în Bătălia de la Stănilești. În acest context, Cantemir a fost nevoit să se refugieze în Rusia, unde și-a petrecut restul vieții. Una dintre lucrările sale importante este ”Hronicul vechimei a romano-moldo-vlahilor”, unde susține latinitatea limbii și a poporului format pe teritoriul vechii Dacii, inclusiv faptul că româna are patru dialecte, carte devenită fundamentală pentru reprezentanții Școlii Ardelene. A fost ales membru al Academiei din Berlin. A murit în refugiu în 1723 și a fost înmormântat în Rusia, la Dmitrievka, în biserica Sf. Nicolae.Actualmente, osemintele sale se odihnesc în Biserica Trei Ierarhi din Iași, repatriate grație lui Nicolae Iorga, în 1935. Pe lespedea raclei sale este scris următorul text: ”Aici, întors din lunga și prea greaua pribegie înfruntată pentru libertatea țării sale, odihnește Dimitrie Cantemir, domn al Moldovei”.
Violeta Popescu
Centrul Cultural Italo Roman-Milano
